marți, 18 august 2015

Cum pregatesc copilul pentru clasa a 2-a - invatarea in avans

Invatarea in avans - poate fi o solutie pentru pregatirea copiilor pentru scoala? Uneori da, alteori nu. Depinde de ce vreti sa invete, depinde de copil si depinde de abilitatea parintilor de a-i invata un anume lucru. Nu vreau sa recomand invatarea in avans pentru copiii mici, insa ea poate fi de folos elevilor mai mari deoarece ei se pot familiariza cu unele cunostinte de istorie, biologie sau geografie si timpul din anul scolar va fi astfel degrevat de a retine si invata cunostinte absolut noi. Nici nu recomand sa fie o invatare propriu zisa cu memorarea informatiilor, ci o familiarizare cu niste concepte.
Si aici este insa o precizare: daca elevul dumneavoastra incepe clasa a 4-a si va studia istorie, e suficient daca el citeste legende istorice sau texte scurte, stiintifice chiar despre daci si romani, despre domnitori si popoare.
Acest lucru nu este insa valabil si nu functioneaza pentru romana si matematica. Dar si aici abordarile sunt diferite: una e sa ii spui spontan ca toate aceste cuvinte din camera ta care denumesc obiecte se numesc substantive si alta e sa ii ceri sa retina definitii si sa rezolve fise doar pentru a fi pregatit si pentru a trece peste impactul noului.

SITUATIE - Copilul incepe clasa a 2-a. As vrea sa invete pana atunci tabla inmultirii.



SOLUTII - Da, ii va fi mai usor copilului daca va sti deja tabla inmultirii, dar il veti priva de elementul de noutate si ii veti incarca vacanta cu exercitii pe care nu le intelege. Unii copii vor putea memora pur si simplu, altii nu. Pe langa faptul ca a-i invata mecanic ceva ce se preda in anumite etape poate fi greu si plictisitor pentru ei, ganditi-va si la faptul ca poate va propuneti obiective prea inalte pe care copilul s-ar putea sa nu le atinga in perioada vacantei si s-ar putea sa inceapa scoala obosit si deceptionat. Pe de alta parte, il lipsiti de elementul surpriza si de noutatea unui nou capitol la scoala. Sau il veti invata ceva intr-o maniera gresita, greoaie pe care nu o va mai putea abandona si care il va impiedica sa abordeze o tehnica usoara prezentata la scoala. Iata cum se procedeaza la scoala:

1. Tabla inmultirii se invata la inceput prin adunare repetata si mult timp, chiar si la scoala, copilul va aduna in gand 3 +3 + 3. E ca la adunare sau scadere, cand copilul mai aduna pe degete, desi v-ati astepta sa faca totul mintal. Se incepe cu inmultiri generale 4x5, 3x 6, apoi se trece la inmultirea cu 2. Se numara din 2 in 2, se merge in cadenta din 2 in 2 in timp ce se numara, se bate din palme. Urmeaza etapa prin joc cu obiecte concrete (pietricele, scoici, conuri, castane, furculite, masinute), copiii formeaza multimi, le numara, le aduna si de la concret se ajunge la abstract: de cate ori l-am adunat pe 3?

2. Numai dupa ce copilul intelege mecanismul adunarii repetate se trece la inmultirea propriu zisa. Se deseneaza mult, se grupeaza obiectele concrete. Se folosesc cartonase pe care sunt scrise exercitiile:  2 x 4. Fiecarui cartonas i se gaseste corespondentul cu adunarea repetata 2+ 2+ 2+ 2 sau 4+ 4 si se grupeaza pe masa obiecte care sa arate cele doua modalitati: 2 x 4 este 2 luat de 4 ori sau 4 luat de 2 ori.



3. Memorarea - Prin exercitii repetate, prin adunari repetate, copilul va ajunge singur la a retine ca 2 x 4 este 8 spre exemplu. Exercitiile orale, in ordinea tablei inmultirii sau pe sarite, ii ajuta pe copii sa isi formeze deprinderile de calcul mintal.

4. Activitatile, oricare ar fi ele, nu trebuie sa dureze mai mult de 15 minute.

5. Succesul e asigurat de repetarea acelorasi situatii si exercitii. Elementul de noutate poate fi adus de folosirea altor obiecte: perechi de papuci, tacamuri, nasturi, carti.

6. Nu va sfatuiesc sa afisati pe perete pur si simplu un poster cu inmultirea, cerandu-i copilului sa memoreze. E ca si cum i-ati pune in fata bucata de carne nefripta, spunandu-i mananca. Adica a alege drumul spre rezultat fara a parcurge etapele necesare transformarii.

7. Dar cand va fi momentul scolar al tablei inmultirii, puteti folosi accesorii vizuale. Nu insa niste postere cu scris marunt, ci planse cu cifre mari, clare, care se vad de la distanta. Eu am pictat in camera fetitei mele pe perete tabla inmultirii. Lucrati impreuna la postere A4 pe care sa pictati (merge mai repede cu acuarele) fiecare exercitiu si gasiti-le un loc in casa. Jucati in masina, in drum spre scoala, jocuri de inmultire.


Va las pe voi, parintii, sa invatati in ultima luna de vacanta ramasa 20 de cuvinte in limba germana. sau in chineza. Cam asa ar fi invatarea sau doar abordarea unor continuturi dificile, abstracte, de catre copii mai mici. Puneti in balanta toate datele din jurul vostru si mai ales nu va lasati prada ideii ca la scoala o invatatoare ii va teroriza pe copii cu tabla inmultirii, deoarece lucrurile nu stau asa, iar copilul nu trebuie sa inceapa scoala cu un sentiment de teama. 

Daca aveti idei si sugestii, cazuri concrete despre acest subiect, lasati un comentariu. 

Ema 

Un comentariu:

  1. Am citit articolul dumneavoastră de mai multe ori cu toate că am trecut de această etapă cu ambii mei copii. Din fericire, băieții mei nu au avut probleme în ceea ce privește adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea. Nu au folosit niciodată degețelele și toate au venit, parcă firesc. Le-a plăcut să socotească și pentru mine, ca părinte, a fost lejer.
    Scrieți așa: „Da, ii va fi mai usor copilului daca va sti deja tabla inmultirii, dar il veti priva de elementul de noutate si ii veti incarca vacanta cu exercitii pe care nu le intelege. Unii copii vor putea memora pur si simplu, altii nu. Pe langa faptul ca a-i invata mecanic ceva ce se preda in anumite etape poate fi greu si plictisitor pentru ei, ganditi-va si la faptul ca poate va propuneti obiective prea inalte pe care copilul s-ar putea sa nu le atinga in perioada vacantei si s-ar putea sa inceapa scoala obosit si deceptionat. Pe de alta parte, il lipsiti de elementul surpriza si de noutatea unui nou capitol la scoala. Sau il veti invata ceva intr-o maniera gresita, greoaie pe care nu o va mai putea abandona si care il va impiedica sa abordeze o tehnica usoara prezentata la scoala.”
    Nu vă contrazic, însă am un semn de întrebare: de ce la finalul clasei a II-a doamna învățătoare ne-a spus că: „ ar fi bine ca la începutul clasei a III-a copilul să știe tabla îmnulțirii”. Nu sunt mesajele contradictorii? Ce să înțeleagă un părinte din acest mesaj?
    Pentru noi, stăpânirea adunării a constituit un avantaj iar înmulțirea a venit, oarecum, firesc. Pe urmă, am repetat cu el de câte ori a fost cazul, în joacă. Am și scris pe blogul meu cum am învățat înmulțirea cu 8, urcând și coborând scările unui hotel.
    Trebuie să mai spun că până s-a ajuns la școală la etapa înmulțirii, copilul s-a plictisit. A urmat întrebarea firească, pusă de el: De ce a dorit doamna să știm înmulțirea dinainte?
    Dumneavoastră ce i-ați fi răspuns în locul meu?
    Felicitări pentru activitatea dumneavoastră și pentru dăruire. Respect!

    RăspundețiȘtergere