marți, 26 mai 2015

Cat e ceasul?

Eu as avea nevoie de o luna sa vorbesc cu copiii despre timp. O luna intreaga! Sa povestim despre cum erau ceasurile in antichitate si sa construim unele, sa facem o clepsidra, sa invatam pe indelete cum e cu minutele, iar sa contruim un ceas, sa experimentam un ceas cu apa, cu soare, cu nisip, sa ne jucam mult de-a ceasul, sa facem un ceas cu copiii intinsi in iarba.... Acum nu avem timp. Nu imi permit mai mult de cateva ... 3-4 zile pentru a vorbi despre timp.


Am inceput cu adunarea cuvintelor legate de timp.

Apoi cu vorbaria despre secunde, minute, ore. Ce poti face intr-o secunda?


Hai sa ne construim un ceas cu ore. Si cu minute.



Are si un piciorus. Ca sa stea ridicat.


Antemeridian / Postmeridian


Dar daca ar fi sa ai un ceas traznit? Cum ar arata?







Si inca nu am terminat. Mai avem de povestit despre anotimpuri, luni, ani.... 

Poate va inspira si activitatea noastra de anul trecut: ceas gustos cu fructe AICI

Spor la ticait.

Ema 

Evaluarea nationala - tabel centralizator format Excel

Puteti descarca tabelul centralizator in format Excel pentru evaluarea nationala AICI

Cum procedati:
1. Il descarcati in calculatorul vostru
2. Alegeti locatia unde sa fie salvat
3. Il completati cu datele dumneavoastra.

Documentul este in format Excel. Fiecare tabel se afla in cate un sheet si e setat sa poata fi printat pe o pagina.


Sa va fie de folos.

Ema 

duminică, 24 mai 2015

Calendarul copiilor

Daca vorbiti despre timp si calendar, va propun o activitate tematica: un calendar al datelor importante. Printati fisa pe un carton mai gros, alb. Copiii pot decupa calendarul sau il pot lasa asa. Incurajati-i sa il decoreze cum doresc ei, sa adauge pe margine poze sau simple imagini, sa gaseasca o culoare potrivita pentru fiecare luna a anului. Ii pot atasa o agatatoare.



Care sunt zilele importante? Ziua de nastere a membrilor familiei si a prietenilor, a pisicii sau a hamsterului, anumite evenimente din viata fiecaruia, ziua cand vor pleca in concediu cu parintii sau pur si simplu o data de tinut minte.

Puteti printa calendarul AICI

Ema 

vineri, 22 mai 2015

Educatia sexuala la clasa a II-a

Orice ar spune cartile, educatia sexuala nu poate incepe la o varsta anume. Nu in cazul colectivului unei clase, unde se strang 32 de elevi diferiti, timizi si curajosi la un loc, fara inhibitii si dezinvolti, impreuna. Recunosc: nu imi e usor sa vorbesc copiilor despre sexualitate, despre faptul ca au inceput sa creasca si modificarile la nivelul corpului sunt vizibile.. Am o oarecare sfiala, o rezerva ce mi se trage din anii copilariei comuniste, pe cand venea barza.


PASUL 1 - Insa ei au pus capac retinerii mele: o saptamana intreaga i-am auzit strecurand cuvinte nu tocmai frumoase sau care trec in obscen cand sunt folosite la scoala si aratandu-si tot felul de semne. Unii le stiu de la frati mai mari, altii de la televizor, altii de la prieteni si chiar de la parinti. Eu evit sa vorbesc cu persoanele care intr-o fraza au 3 cuvinte normale, 2 obscene, 3 normale si tot asa. Mi se pare o jignire adusa mie, chiar daca respectiva persoana imi vorbeste despre ceva frumos, placut... Stiti despre ce vorbesc, nu-i asa? Vi s-a intamplat?
Mi-am luat inima in dinti si intr-o luni, la dezvoltare personala, la prima ora, dupa noutatile zilei, le-am spus tot ce am pe suflet. Le-am spus ca la scoala (si acasa, pe strada, pe terenul de joaca) nu folosim anumite cuvinte care trec in obscen. Au ras. S-au amuzat.
 Decizia lor: cuvintele obscene sau care au legatura cu sexul nu au ce cauta in vocabularul unor copii de 9 ani, nu la joaca si nu in clasa, chiar daca ei le aud la cei din jurul lor. Cuvintele de toaleta si cele cu referire la sex, existente in vocabularul limbii noastre, ca de altfel in toate limbile, explicate si in dictionar, trebuie totusi sa ramana la toaleta sau ... in dictionar. Am incercat si cu alte ocazii sa le sugerez ca exprimarea noastra trebuie sa fie frumoasa, insa nu am avut succes deoarece era o masura impusa de mine, nu era decizia lor.
De ce le folosesc oamenii cuvinte nu tocmai frumoase? Ca sa arate ca sunt smecheri, li se pare ca sunt interesanti, se descarca de nervi. Ai nervi si vrei sa injuri sau sa spui obscenitati? Hmmm.... Ca sa te calmezi, au zis ei, poti numara pana la 3 sau pana la 10, respiri adanc si daca chiar vrei sa alegi verbalizarea furiei, atunci alege sa spui simplu: Sunt suparat, Sunt nervos, iar noi vom intelege.
De atunci se apostrofeaza singuri cand cate unul pentru care dezvatul vine greu foloseste cuvinte nu tocmai frumoase.

PASUL 2 - O alta zi de luni, la prima ora, la dezvoltare personala (am pus ora aceasta asa de inceput pentru a-i trezi; uneori chiar reusesc). - Pentru ca in pauze i-am vazut impingandu-se si tragandu-se de haine intr-un mod nu tocmai prietenesc, am decis sa le vorbesc despre diferentele dintre fete si baieti, despre cum ar trebui sa se poarte de acum incolo. - Ati observat ceva schimbat la voi? Ceva schimbat la corpul vostru, la piele, la maini, la picioare, la fata voastra? Da, au observat. Am discutat o multime despre schimbari. Tot felul de schimbari. De ce credeti ca au loc aceste schimbari? Numai vreo 2 au raspuns ca ei, copiii, cresc.
Cand am inceput sa le spun ca nu doar oasele cresc, ci si sanii le cresc si le vor iesi mici bubite pe fata, pe nas, iar igiena ar trebui sa fie foarte stricta, au ras.  Le-am sugerat sa fie atenti unii cu altii, sa nu se loveasca, sa aiba grija de fete... Tema pentru acasa: Ce e schimbat la voi? Discutati cu parintii despre cum ati crescut. Si au discutat. A doua zi am aflat o multime de lucruri interesante. Iar unii parinti mi-au spus ca in opinia copiilor a fost cea mai cool zi din tot anul scolar.

PASUL 3 - Vizita unui psiholog. Pentru ca dupa ziua schimbarilor de varsta au aparut intrebari ... interesante. In top se afla si acum intrebarea: Cum se fac copiii? Nu am stiut ce sa le spun, dar le-a spus doamna psiholog inceputul. Fiecare si-a scris intrebarile pe hartie, astfel ca dumneaei a raspuns la cele mai multe: Ce anume e bine sa mancam? Cat de mari le vor creste picioarele? De ce unii oameni sunt foarte mici, iar altii foarte mari? Pana cand cresc copiii? De ce le apar cosuri pe fata? De ce li se murdareste foarte repede parul? I-a strans pe toti in cerc si au stat de povesti. Unele fetite stiau de la surorile mai mari despre menstruatie. Altele nu stiau nimic. A ramas ca data viitoare sa afle si alte raspunsuri la o multime de intrebari despre ei.



PASUL 4 - Firesc, evolutiv, pana sa vina iar psihologul, copiii au cautat singuri raspunsuri la tot felul de intrebari. Multi au discutat cu parintii. Am ajuns de la ce alimente e bine sa mancam, pana la ce e iubirea.

La unul din filmele pe care le-am vizionat la cinema cu copiii, un film de desene animate, eroii se saruta in final. Toata sala, vreo 120 de copii, ca la un semn, au scos sunetul acela pe care il faci cand vezi ceva ce nu iti place. Se saruta! E scarbos, au zis ei. Si asa am ajuns la a vorbi despre iubire. Da, Gheorghita din prima banca o iubeste pe Mihaela din banca a treia. Iubirea e ceva frumos. Nu e nimic rau sa iti placa de cineva. Cum te simti cand iti place de cineva? Cum te porti cu persoana respectiva?

CONCLUZII - Consider ca inceputul educatiei sexuale, una adaptata varstei, trebuie sa aiba loc atunci cand copiii dau semnal ca sunt curiosi in legatura cu acest subiect. Cat de departe mergem cu explicatiile, ce le explicam, cum... ramane sa o facem treptat, din poveste in poveste si in concordanta cu nivelul de dezvoltare. Copiii generatiei de azi sunt mai dezvoltati fizic decat eram noi acum 30 de ani, sunt precoce din multe puncte de vedere. Educatia sexuala nu e cuprinsa in programa clasei a II-a. Ar trebui. Copiii au nevoie de informatii, de a sti ce e bine si ce nu, de a face alegeri in cunostinta de cauza. Acum sunt in faza in care discutiile pe acest subiect ii amuza si au o anumita sfiala. Cu cat vom aborda subiectul mai des, mai din timp (nu doar la liceu, in treacat), cu atat vor sti cum sa interpreteze semnalele corpului lor si cum sa  recunoasca sentimentele fata de ei si fata de altii. Toate lucrurile acestea sunt legate intre ele: stii cum se dezvolta corpul tau, stii ce sa mananci, cum sa te imbraci, ce sport sa faci. Stii ca au loc schimbari, atunci stii ca la un moment dat vei avea cosuri pe fata si acest lucru nu iti va lua din personalitate si frumusete, stii ca transpiri mai mult si mai des si de aceea igiena trebuie sa fie pe primul loc.

Doamna, imi vor creste mainile si picioarele? Cand se vor opri? Daca imi vor creste prea mult?

Ema 

luni, 4 mai 2015

Sistemul solar - planete mobile si desen cu creta

Sistemul solar cu toate planetele lui. Cu mult soare, cu multa culoare, cu tot felul de amanunte, discutii, intrebari.


Ce stiu, ce vreau sa stiu?



Desen cu creta colorata pe carton negru. 




Planete mobile atarnate pe sfoara, "rotind" in jurul soarelui galben din farfurie.



 Urmeaza sectiunea despre zi si noapte. Va tin la curent.



PS - Casiana si Daria au compus si un cantec. Asa ... pur si simplu. Despre planete.

Ema

duminică, 3 mai 2015

Metoda inteligentelor multiple

Textul a fost: Ionel, un baietel, de Gica Iutes
Iata care au fost sarcinile:
Actori – Inventați o mică piesă de teatru despre Ionel.
Cântăreți – Compuneți un cântec scurt despre Ionel și mâncarea sa.
Avocați – Spuneți-vă părerea. Doi vor fi CONTRA Ionel, ceilalți doi vor fi PRO Ionel (Procedează bine Ionel?)
Desenatori – Desenați-l pe Ionel gras și slab.
Matematicieni – Compuneți o problemă reală despre Ionel și mâncarea sa.
Doctori – Recomandați-i lui Ionel un meniu sănătos, dimineața, la prânz, seara, între mese.
Redactori la ziar – Scrieți o știre despre Ionel.
Dansatori – Inventați un dans despre Ionel, părinți și mâncarea sa.



Metoda se bazeaza pe faptul ca fiecare copil se pricepe la ceva anume, are o pasiune, e interesat de un aspect. Ora in sine si lucrul cu un text au devenit mai interesante, dinamice. I-am lasat pe copii sa isi aleaga singuri domeniul si sa faca echipa cu cine se simte confortabil. Au lucrat minunat impreuna.


Cantaretii au compus un cantec foarte sugestiv. Le-am dat si un pont: sa foloseasca o melodie pe care deja o stiu si pe ea sa compuna versuri.


Metoda inteligentelor multiple nu cere nimic deosebit. Nicio pregatire speciala. Doar stabilirea sarcinilor. Cred ca se poate folosi la orice clasa si la orice disciplina. Ar putea fi mai interesanta pentru copiii mici daca s-ar folosi costumatii sau palarii reprezentative.




Ema 

Jurnalul fractiilor

Am pornit de la cateva idei gasite pe net. Le-am combinat. Le-am adaugat la placerea copiilor de a avea o carte sau un jurnal pentru orice. La jurnalul fractiilor am adus si arome de paine calda, taiata, analizata, impartita, mancata pe indelete si felii parfumate de banana.


Am inceput intr-o zi cu bananele, asezate pe farfurie si taiate mai intai in jumatate, apoi in sfert, apoi in opt si tot asa.


Am tot repetat ca mereu vorbim despre parti egale. Probabil i-am innebunit cu asa. Sonia a masurat feliile de banana sa vada daca sunt egale.


A doua zi a urmat painea. Calda, uriasa, de la brutarie. Asezata in mijlocul clasei, cu toti copiii in jur (ca sa vada mai bine), painea a fost la rang inalt. A fost taiata mai intai in jumatate, apoi in sfert, apoi in opt, apoi in saisprezece parti egale, apoi inca o data pana am obtinut 32 de parti egale (cate una pentru fiecare copil). Va recomand ca ori de cate ori aveti ocazia sa combinati notiunile (oricare ar fi ele, la mate, la comunicare, la muzica, la stiinte) cu ceva senzorial; daca e ceva de mancare, impactul va fi garantat. Copiii tin bine minte mirosurile, texturile, gusturile, iar in acest fel asocierile se fac mult mai bine.


In urmatoarele 3 zile ne-am ocupat de jurnalul fractiilor. Mai intai interiorul, apoi copertile.


In interior am folosit foi de Origami pretaiate, de aceeasi dimensiune, pentru a ilustra diferitele parti sau intregul.


Pe coperti am lipit o pizza si ce alte forme s-au putut realiza cu parti dintr-un intreg. Am insistat ca pe fiecare bucata sa se scrie fractia pe care o reprezinta.


Stiu ca au inteles. In zilele care au urmat, au tot folosit, singuri, termenii de treime, doime, sesime...


Am insa si un truc: repetitia. De cate ori am ocazia fac apel la notiunile abia invatate. Am citit mereu ca exista destui parinti ingrijorati de dificultatea unor notiuni cum sunt fractiile. De fapt copiii clasei a II-a doar fac cunostinta acum cu fractiile, nu le cere nimeni sa efectueze cu ele calcule complicate. Ca la orice alta informatie, abordarea concentrica, in mai multi ani de studiu, ii ajuta pe copii sa inteleaga mereu altfel. Abordarea concentrica se foloseste si la predarea substantivului - chiar de la gradinita copiii sunt invatati ca exista obiecte si actiuni, spre exemplu, ca obiectele pot fi fiinte sau lucruri, iar in fiecare clasa ce urmeaza notiunea de substantiv se largeste. Asa e si cu fractiile. Nimic de speriat.





Ema