Balonul sentimentelor

Copiii nu stiu sa spuna de ce sunt tristi, de ce sunt suparati si nu stiu sa se certe. Pentru ei explicatiile se reduc la imediatul actiunii, la moment si atat. Verbalizarea are un rol semnificativ nu doar pentru fiecare in parte, dar si pentru ceilalti, deoarece clasa e ca un organism viu care traieste prin fiecare.

Iata un joc pe care il abordam periodic: Balonul sentimentelor.

Pe un balon scriu cuvinte usor de citit, cu litere mari. Toti stam in cerc, pe podea. Jocul e si unul social, dar si unul care educa rabdarea. Fiecare vrea sa puna mana pe balon. La inceput a fostingramadeala, se loveau, voiau sa-l prinda cu orice pret. Acum, dupa cateva runde, s-au mai domolit. Au inteles ca e mai intelept sa astepte ca balonul sa zboare catre ei.


Cine prinde balonul citeste un cuvant si ne da un exemplu. Cel mai greu e sa exemplifice "Cum ma cert?". I-am ajutat sa prezinte mai intai cum se cearta. Au recunoscut ca tipa si lovesc. Apoi i-am intrebat ce altceva ar fi putut face. Si au gasit solutii.


Greu a fost si pentru "Cum ma joc?" deoarece cu totii spuneau "Ma joc frumos." Ce inseamna acest lucru? Disecarea ideilor da rezultate. Incercati si voi. Am avut surpriza ca unul dintre copiii care se cearta cel mai mult sa aleaga pentru a citi si exemplifica tocmai cuvantul CERT. Se pare ca momentul a fost unul prielnic, deoarece a analizat cu sange rece cum se comporta. Deci stie ca nu procedeaza bine. Mai exersam.

Inevitabil... balonul meu se sparge dupa fiecare joc.

Ema 

Etichete: , , , , ,